Lu spunsaliziu di 'na Riggina c'un latru
Street View (se presente)
Descrizione

Lu spunsaliziu di ‘na Riggina c’un latru 

Vedi anche le seguenti varianti:

I sette fratelli

Progetto: Atlante del Patrimonio Culturale Immateriale di Sicilia

Scheda inizializzata ai fini della catalogazione iniziale. 

In fase di analisi per una prima stesura che avverrà prossimamente

 

Georeferenziazione orientativa

DA

FIABE NOVELLE E RACCONTI POPOLARI SICILIANI VOL. I Di Giuseppe Pitrè. In Biblioteca delle tradizioni popolari  Siciliane vol IV.

XXI

Lu spunsaliziu di ‘na Riggina c’un latru.

Si raccunta chi ‘na vota cc’era un Re e ‘na Riggina; ed avianu una figghia e la vulianu maritari. Lu Re fici jittari un bannu, chi tutti li Rignanti cuncurrissiru ni lu palazzu di lu Re. E già cuncurreru tutti. Lu Re si pigghiau
a bracciu a sò figghia pri vidiri siddu cci piacía qualcunu di chiddi pri maritarisi. Idda cu sò patri li girau tutti, e nun cci piaceru nuddu, e pirciò si nni jeru tutti. Fici banniri arrèri pri la città di cuncurriri allura li Principi;
iddi vinnuru, e lu Re li fici girari tutti a la sua figghia. Primittemu (944) ca tutti li dui voti cci fici un larghissimu trattamentu. Li girau e nun cci piaceru nuddu arreri. Fici jittari arreri lu bannu pri cuncurriri tutti li Baruna, Cavaleri e Profissura. Girànnuli tutti e nun cci piacennu nuddu di li Cavaleri e di li Baruna, idda si scigghíu un Professuri forestieri. La figghia sùbbitu dissi a lu Re: — «Patri miu, chistu è lu miu spusu.» Lu patri detti piaciri
a la figghia, e la fici spusari. Lu zitu allura risulviu di pàrtiri. E già la cunnucíu a licenziàrisi cu sò patri e sò matri. Parteru cu tutta la truppa di li suldati. Li suldati ni lu viaggiu mìsiru a diri a lu spusu Riuzzu: — «Maistà, pranzamu.» — «A st’ura nun si pranza!» Jìanu facennu qualchi pocu di via e cci dicianu lu stissu, e iddu cci rispunnia: «A st’ura nun si pranza.» Li suldati, nun putennu cchiù risistiri, affirraru tutti li petri a muzzicuna, e poi lassàru sula a la Riggina cu lu sò spusu. Poifinalmenti arrivaru (945) a chiddu puntu chi dicia lu zitu, e battìu la vìria (946) tri voti. Si apri una grutta e lu spusu cci dissi a la spusa: — «Trasi ccà.» — «Iu mi scantu,» rispunniu la
giuvina. — «O trasi, o puru ti ammazzu!» Finalmenti trasíu. Trova ddà una cammara tutta china di morti, chi avia ‘ncatastatu iddu. Lu zitu cci dissi: — «Li vidi chisti morti? Tutti l’hai a carriari tu ad unu ad unu lu jornu.
L’hai a mettiri a l’addritta tutti.» La giuvina accussì fici. Poi nun putennu risistiri cchiù a fari stu ‘mpegu, risulvíu ca si ni vulia jiri cu sò patri ni li so’ paisi. Si ricurdau la giuvina di una zia sua avìricci datu una pezza: chista la
tinía ni lu cantaranu; lu grapi, e lu cantaranu cci parrau e cci dissi: Cumanna, cumanna! Idda rispunniu: «Iu cumannu ca mi ni vogghiu jiri ni lu miu paisi cu miu patri e mia matri.» Subbitu di aviricci dittu chissa parola, nesci una palumma bianca, e la palumma ci dissi: — «Cumanna ca ti fazzu nzoccu vôi. Ma iu ti dicu di fari una littra a tò patri, ca cci la portu iu cu lu pizzu.» Accussì fici. La palumma cci la purtau e cci la pusau supra lu tavulinu a sò patri. Sò patri la liggíu subbitu e la palumma aspittau. Cci fici lu riscontru e cci dissi: — «’Nformati, o figghia mia, d’iddu stessu, nzoccu cci voli pri tu putiri nesciri. La palumma subbitu cci la purtau. Idda comu vinni sò maritu cci dissi: — «O maritu miu, quantu si’ giarnu, quantu si’ mortu!» e cci lu dissi a bella posta pri fàricci sbummicari li virmiceddi (947) pri poi diricci chi cosa cci vulia pri jirisinni. Idda si sunnau e cci dissi: — «Nun sai nenti? Iu mi sunnaiu ca iu niscía di ccà!» — «Oh si tu vulissi nèsciri di ccà, assai cosi avissi a fari! Primu primu è chi cci voli un figghiu Settimu qualunqui948.» Subbitu idda avennu ‘ntisu ssi paroli, la palumma cci li purtau li paroli a sò patri. Sò patri cci scrissi chi cci mannava la truppa, e si misi in cerca la truppa di chistu figghiu Settimu. Comu jeru in cerca di stu figghiu Settimu, si ni jeru pi li giardina; ‘ntra sti giardina cc’era ‘na lavannara e curava tila. In vidennu la truppa si spavintau, e dissi: — «Ora sì ca mi arròbbanu la tila.» E si la ‘ncatastau cu primura pirchì si scantava. La truppa pirò cci dissi a la lavannara: — «Nun ti scantari cà nui nun vinemu pri arrubbari; ma vulemu sapiri cchiù tostu unni si putissi truvari un figghiu Settimu.» — «Oh, mi cridia chi cosa era, dissi la lavannara. Iu ni haju unu pri l’appuntu.» — «Dunchi nui ni lu vulemu purtari.» La lavannara già cci cunsignau a sò figghiu. Iddi cci dissinu allura: — «Veni ccà cu nui a scarzarari la Riggina.» Iddu cci dissi: —«Lassàti fari a mia ca sàcciu fari tutti cosi.» E si ni jeru pri la Riggina. Lu figghiu Settimu battiu la vìria tre voti e si grapiu la grutta. La Riggina allura si fici truvari pronta, si fici la trùscia e si ni jeru cu tutta la truppa di li suldati. Comu iddi caminavanu, in un giardinu vittiru ‘na vecchia; la salutaru e si ni jeru. Poi pirò lu latru chi si ricugghíu ni la grutta, vitti ca nun cc’era la Riggina, e dissi: Tradimentu, tradimentu! Si misi ‘n caminu, a jiri a ‘ssicutari la Riggina. Iju pri taliari ni li giardini e vitti a dda vecchia surda. Iddu cci spijau: — «Forsi aviti vidutu passari un Re ed una Riggina cu la truppa e li suldati?» Idda cci rispusi a lu stornu pirchì era surda: — «Chi voli cavuli, vrocculi, cavulicappuccia?» E già li cuminciau a cogghiri. Ma chiddu chi si vitti cumplimintari sti cosi cci dissi: «Iu nun cercu chissu. Iu vi dicu siddu aviti vidutu passari un Re ed una Riggina, cu ‘na truppa di suldati.» Idda cci dissi: — «Chi voli Vossignuria: acci, cipuddi e citrola (949)?» E cci li ija a cogghiri. Ma chiddu: — «Iu nun cercu chissu, la pesta chi vi vegna! (950) iu vi dicu: la Riggina, la truppa e lu Re.» Idda rispusi: — «Vassía chi si voli cunfissari?» — «Vi vegna la pesta! La vidistivu la Riggina cu lu Re e la truppa?» — «Chi voli sentirisi ‘na missa? Ora cci la sonu!» E la vecchia si misi a sunari. Iddu pirò, ‘ncuitatu, la lassau sula e si ni iju. Lu figghiu Settimu ‘ntra chissu stanti l’arrivau a la sò casa, a la Riggina, nni la casa di lu Re, e fu prisenti nill’àutru matrimoniu di la Riggina chi fici c’un Riuzzu di la Siberia (951) .
Lu latru Riuzzu pirò ija spii spii, (952) e si ‘nsignau l’arti di fari quatri pri cusì iddu putirisìcci chiudiri e fàrisi purtari di (da) n’àutru dintra li quatri. E paisi paisi, si ni iju a parti luntanissimi, e facía vinniri sti quatri. Finalmenti pirò arrivaru ni la città unni era la Riggina. La Riggina, chi era affacciata, chiamau a chiddu chi li vinnia: vitti li quatra953, e si ni pigghiava unu pri mettrisillu ni lu capizzu. Lu Riuzzu cci spijau: — «Riggina, chi aviti cumpratu?» — «Haju cumpratu un quatru pri capizzali.» Cci detti li dinari e chiddu si ni iju. Lu quatru era chiusu cu tre catinazzi. La notti comu si curcau lu Re cu la Riggina, lu latru niscíu, pigghiau un bigliettu e lu misi sutta lu chiumazzu di lu Re. Mentri chi iddi durmìanu, iddu grapíu un catinazzu, e fici scrùsciu. La Riggina scantànnusi di sta cosa, misi a chiamari a sò maritu dànnucci pizzuluna954 pricchì nun si putía sdruvigghiari a causa di ddu bigliettu chi  era cu la magaría. Di tutti sti pizzuluna e cosi nu nni sintía nenti. Lu latru grapi lu secunnu catinazzu, e lu Re nun sintía nenti. La Riggina, scantata morta, lu sintía. Chiddu grapíu lu terzu catinazzu e iddu niscíu, e cci dissi: — «Ccà mi si’! sùsiti ora, e pigghiami li forfici quantu ti tagghiu li capiddi.» Idda currennu pri li fòrfici tirau a lu Re pri la manu, lu jittau ‘n terra, e di sutta lu chiumazzu cadennu lu bigliettu, lu Re si risbigghiau (955). Lu Re si susi, sona la trumma, e fa arricogghiri tutti li suldati. Li suldati ammazzaru lu latru, e finiu. 
Favula scritta, favula ditta,
Diciti la vostra, ca la mia è ditta (956)

Polizzi-Generosa (957)

 

  • (944) Primittemu, ecc. Nelle novelle di Polizzi favoritemi dal sig. Vincenzo Gialongo si riscontra sempre questa voce che accusa omissione di cosa che andava detta innanzi. In tutta Sicilia si ha: Metti o menti pri mia. V. nella Grattula-beddattula
  • (945)  Intendi gli sposi.
  • (946)  Vìria o meglio viriga, della pronuncia per virga, verga.
  • (947) Per fargli rivelar tutto. Sbummicari li virmiceddi, letteral., vomitare i vermicelli.
  • (948) Settimo è il nome che il basso volgo suol dare al settimo figlio che nasce
    in una famiglia. La virtù di questo Settimo è straordinaria, e basta dire che le
    persone travagliate da febbre intermittente ribelle, per guarire non devono far
    altro che andare da un Settimo qualunque, sorprenderlo, e all’impensata dirgli:
    Settimu di Maria,
    Fammi passari lu friddu a mia
  • (949) Appi, cipolle e cedrioli.
    (950) Che vi colga la peste! che vi venga un accidente!
  • 951 La prima volta che nelle tradizioni siciliane ricorra questo nome di Siberia.
  • 952 Andava sulle tracce, chiedendo sempre notizie ed informazioni.
  • 953 Quatru, quadro, al plur. fa quatri e quatra.
  • 954 Dandogli pizzicotti.
  • 955 Qui risbigghiàrisi; più sopra sdruvigghiàrisi, risvegliarsi.
  • 956 Chiusura quasi ordinaria delle novelle di Polizzi; e corrisponde alla chiusura delle novelle toscane, notata anche da L. LIPPI nel Malmantile, XII, ult. ottava:
    Stretta la foglia sia, larga la via,
    Dite la vostra, che ho detto la mia.
    E con variante che trovasi anche in BATACCHI: Zibaldone, IX:
    Il fosso sta fra il campo e fra la via,
    Dite la vostra, che ho detta la mia.
    Vedi pure T. GRADI, Racconti, pag. 432; V. IMBRIANI, Nov. fior.; A. DE
    GUBERNATIS, Nov. di S. Stefano. Di Lombardia il CHERUBINI, Vocabolario milanese, nota questa:
    E poeù gh’ han miss sù la saa, l’asèe e l’oli d’uliva,
    E la panzanega l’è bella e finida.
    In Venezia (BERNONI, pag. 15):
    Longa la tua, curta la mia;
    Conta la tua, chè la mia xè finìa.
    957 Raccolta dal sig. Vincenzo Gialongo.
  •  

Inserimento scheda: Ignazio Caloggero

Foto: 

Contributi informativi: Ignazio Caloggero

Nota: Il popolamento delle schede della Banca dati Heritage, procede per fasi incrementali: catalogazione, georeferenziazione, inserimento informazioni e immagini. Il bene culturale in oggetto è stato catalogato, georeferenziato ed inserite le prime informazioni. Al fine di arricchirne i contenuti informativi sono graditi ulteriori contributi, se lo desiderate potete contribuire attraverso la nostra area “I Vostri Contributi

Nota esclusione responsabilità

Dai una valutazione (da 1 a 5)
0.000
Invia una comunicazione all'autore della pubblicazione
[contact-form-7 id="18385"]
Share