Lu spunsaliziu di 'na Riggina c'un latru
Street View (se houver)
O Street View está disponível apenas com o Google Maps.
descrição

Lu spunsaliziu di 'na Riggina c'un latru 

Veja também as seguintes variantes:

os sete irmãos

projeto: Atlas do Patrimônio Cultural Imaterial da Sicília

Cartão inicializado para fins de catalogação inicial. 

Em análise para um primeiro rascunho que acontecerá em breve

 

georreferenciamento de orientação

DA

NOVOS CONTOS DE FADAS E CONTOS POPULARES SICILIANOS VOL. O Por Giuseppe Pitre. Na Biblioteca de Tradições Populares Sicilianas vol IV.

XXI

Lu spunsaliziu di 'na Riggina c'un latru.

É dito que 'na voto havia um rei e 'na Riggina; ed avianu a figghia e o vulianu maritari. Lu Re fici jittari un bannu, chi tutti li Rignanti cuncurrissiru ni lu palazzu di lu Re. E já cuncurreru tutti. Lu Re si pigghiau
armsu a sò figghia pri vidiri siddu cci piacía alguém de chiddi pri maritarisi. Idda cu sò patri li girau tutti, e nun cci piaceru nuddu, e pirciò si nni jeru tutti. Fici banniri arrèri pri a cidade de cuncurriri allura os Príncipes;
iddi vinnuru, e lu Re li fici girari tutti a la sua figghia. Primittemu (944) dá a todos os dois votos fictícios um tratamento muito amplo. Li girau e nun cci piaceru nuddu arreri. Fici jittari arreri lu bannu pri cuncurriri todos eles Baruna, Cavaleri e Profissura. Girànnuli tutti e freira cci piacennu nuddu di li Cavaleri e di li Baruna, idda sigghíu un Professuristrangeiri. A figghia sùbbitu eu disse a lu Re: — «Patri miu, chistu e lu miu spusu.» Lu patri chamou de prazeres
a la figghia e o fici spusari. Lu zitu allura resulta de pàrtiri. E já o cunnucíu a licenziàrisi cu sò patri e sò matri. Parteru cu toda a tropa deles suldati. Li suldati ni lu Viaggiu mìsiru a diri a lu spusu Riuzzu: — «Maistà, pranzamu.» — "Não podemos almoçar neste lugar!" Jìanu facennu qualchi pocu di via e cci dicianu lu stissu, e iddu cci repunnia: «A st'ura nun si lunch.» Li suldati, nun putennu cchiù risistiri, affirraru tutti li petri a muzzicuna, e poi lassàru sula a la Riggina cu lu sò spusu. Então, finalmente, ele veio (945) para chiddu puntu chi dicia lu zitu e Battìu la vìria (946) três votos. Uma gruta se abriu e lu spusu cci eu disse a la spusa: "Trasi ccà." "Iu mi scantu", eu respondi
giuvina. — "O trasi, o puru ti ammazzu!" Finalmente trasíu. Encontre dda a cammara toda a china dos mortos, que avia 'ncatastatu iddu. Lu zitu cci Eu disse: — 'Quem os viu mortos? Todos vocês têm um carriari tu ad unu ad unu lu jornu.
Você tem que adicioná-lo a todos.» A jovem acusou fici. Então nun putennu risistiri cchiù a fari stu 'mpegu, risulvíu ca si ni vulia jiri cu sò patri ni li so' paisi. Si ricurdau la giuvina di una zia sua avìricci datu una pezza: chista la
tinia ni lu cantaranu; lu grapi, e lu cantaranu cci parrau e ci dissi: Cumanna, cumanna! Idda repunniu: «Iu cumannu ca mi ni vogghiu jiri ni lu miu paisi cu miu patri e mia matri.» Subbitu di aviricci dittu quem conhece a palavra, nesci a white palumma, e a palumma eu disse-nos: — «Cumanna ca ti fazzu nzoccu vôi. Ma iu ti dicu di fari una littra a tò patri, ca cci la portu iu cu lu pizzu.» Acusì figos. La palumma cci la purtau e cci la pusau supra lu tavulinu a so patri. Conheço patri o liggíu subbitu e o palumma aspittau. Cci fici lu riscontru e cci dissi: — «'Nformati, o figghia mia, d'iddu stessu, nzoccu cci voli pri tu putiri nesciri. O palumma subbitu cci o purtau. Idda comu vinni sò maritu cci disse: — «O maritu miu, quantu si' giarnu, quantu si' mortu!» e cci lu deliberadamente disse pri fàricci sbummicari li virmiceddi (947) pri poi diricci chi cosa ci vulia pri jirisinni. Idda si sunnau e eu disse para nós: "Vocês não sabem de nada? Iu mi sunnaiu ca iu niscía di cca!» — «Oh si tu vulissi nèsciri di ccà, assai cosi avissi a fari! Primu primu é quem voamos um figghiu Settimu qualunqui948.» Subbitu idda avennu 'ntisu ssi paroli, la palumma cci li purtau li paroli a sò patri. Eu sei que patri cci escreveu quem cci mannava la troppa e foi em busca da tropa de chistu figghiu Settimu. Comu jeru procurando por stu figghiu Settimu, si ni jeru pi li giardina; 'ntra sti giardina cc era 'na lavannara e curou tila. Em vidennu a tropa ficou assustada e eu disse: "Agora sim ca mi arròbbanu la tila." E sim, o 'ncatastau cu primura pirchì foi escaneado. A tropa pirò nos disse a la lavannara: - «Nun ti scantari cà nui nun vinemu pri arrubbari; ma vulemu sapiri cchiù tostu unni si putissi truvari un figghiu Settimu.» "Oh, diga-me quem foi", disse o lavannara. Iu ni haju unu pri l'appuntu. "Dunchi nui ni lu vulemu purtari." O lavannara já cci cunsignau a sò figghiu. Iddi cci dissinu allura: — «Veni ccà cu nui a scarzarari la Riggina.» Idducci disse: — "Lassàti fari a mia ca sàcciu fari tutti così." E si ni jeru pri la Riggina. Lu figghiu Settimu battiu la viria três votos e grapiu a grutta. O Riggina allura si fici truvari pronto, si fici la trùscia e si ni jeru cu toda a tropa de li suldati. Comu iddi caminavanu, em um giardinu vittiru 'na vecchia; cumprimentá-la e sim ni jeru. Então pirò lu latru chi si ricugghíu ni la grutta, vitti ca freira cc'era Riggina, e eu disse: Tradimentu, tradimentu! Si misi 'n caminu, a jiri a 'ssicutari la Riggina. Iju pri taliari ni li jardins e vitti a dda old surda. Iddu cci spijau: — «Forsi aviti vidutu passari un Re ed una Riggina cu la troppa e li suldati?» Idda cci respondeu a lu stornu pirchì era surda: — «Quem voa cavuli, vrocculi, cavulicappuccia?» E já os cuminciau no cogghiri. Ma chiddu chi si vitti cumplimintari sti cosi ci dissi: «Iu nun cercu chissu. Iu vi dicu siddu aviti vidutu passari un Re e una Riggina, cu 'na tropa de suldati.» Idda nos disse: "Quem voa Vossignuria: acci, cipuddi e citrola (949)?" E cci li ija a cogghiri. Ma chiddu: — «Iu nun cercu chissu, chi sù vegna la pesta! (950) iu vi dicu: a Riggina, a tropa e o Rei.» Idda respondeu: "Vassía chi si voli cunfissari?" “Você está pegando a praga! La vidistivu la Riggina cu lu Re e a tropa?» — "Quem você voa para sentir 'na missa? Agora aqui está o som!" E a velha começou a sunari. Iddu pirò, 'ncuitatu, la lassau sula e si ni iju.
Lu latru Riuzzu pirò ija spii spii, (952) e si 'nsignau l'arti di fari quatri pri cusì iddu putirisìcci chiudiri e fàrisi purtari di (da) n'àutru dintra li quatri. E paisi paisi, si ni iju a parti luntanissimi, e facía vinniri sti quatri. Finalmente pirò chega. a cidade era Riggina. La Riggina, que estava olhando, chamou um chiddu que os vinia: vitti li quatra953, e si ni pigghiava unu pri mettrisillu ni lu capizzu. Lu Riuzzu cci spijau: — «Riggina, chi aviti comproutu?» — "Haju comproutu un quatru pri capizzali." Cci detti li dinari e chiddu si ni iju. Lu quatru foi fechado com três catinazzi. As noites comu si curcau lu Re cu la Riggina, lu latru niscíu, pigghiau un bigliettu e lu misi sutta lu chiumazzu di lu Re. Mentri chi iddi durmìanu, iddu grapíu un catinazzu, e fici scrùsciu. La Riggina scantànnusi disso, comecei a chamá-lo de sò maritu donnucci pizzuluna954 pricchì freira si putía sdruvigghiari devido a ddu tickets que era cu la magaría. Di tutti sti pizzuluna e cosi nu nni sintía nenti. Lu latru grapi lu secunnu catinazzu, e lu Re nun sintía nenti. La Riggina, escaneada morta, lu sintía. Chiddu grapíu lu terzu catinazzu e iddu niscíu, e eu disse-nos: — «Ccà mi si'! levante-se agora, e pigghiami o forfici quantu ti tagghiu li capiddi.» Idda currennu pri li forfici tirau a lu Re pri la manu, lu jittau 'n terra, e di sutta lu chiumazzu cadennu lu bigliettu, lu Re si risbigghiau (955). Lu Re si susi, o trumma é tocado e ele enriquece todos os suldati. Li suldati ammazzaru lu latru, e finiu. 
História escrita, história da empresa,
Dê a sua opinião, mas a minha é uma empresa (956)

Polizzi Generosa (957)

 

  • (944) Primittemu, etc. Nos romances de Polizzi preferidos pelo Sr. Vincenzo Gialongo encontramos sempre esta voz que acusa omissão do que devia ser dito primeiro. Em toda a Sicília, temos: Coloque suas mentes em primeiro lugar. Ver em Grattula-beddattula
  • (945) Você quer dizer a noiva e o noivo.
  • (946) Vìria ou melhor viriga, da pronúncia de virga, rod.
  • (947) Para fazê-lo revelar tudo. Sbummicari li virmiceddi, literalmente, vomitar aletria.
  • (948) Settimo é o nome que o vulgar vulgar costuma dar ao sétimo filho que nasce
    em uma família. A virtude desta Sétima é extraordinária, e basta dizer que a
    pessoas com febre intermitente rebelde, para se recuperar não precisam fazer
    além de ir a qualquer Sétimo, surpreendendo-o e dizendo de repente:
    Settimu de Maria,
    Deixe-me passar lu friddu para o meu
  • (949) Appi, cebolas e pepinos.
    (950) Que a praga te pegue! maldito!
  • 951 A primeira vez que este nome da Sibéria aparece nas tradições sicilianas.
  • 952 Saiu na trilha, sempre pedindo notícias e informações.
  • 953 Quatru, quadro, no plural. faz quatro e quatro.
  • 954 Beliscando-o.
  • 955 Qui risbigghiàrisi; mais acima sdruvigghiàrisi, desperte.
  • 956 Encerramento quase comum das histórias de Polizzi; e corresponde ao encerramento dos contos toscanos, também assinalado por L. LIPPI em Malmantile, XII, ult. oitava:
    Estreita a folha, largo o caminho,
    Dê a sua opinião, eu disse a minha.
    E com uma variante que também se encontra em BATACCHI: Zibaldone, IX:
    A vala fica entre o campo e a estrada,
    Dê a sua opinião, eu tive a minha opinião.
    Ver também T. GRADI, Racconti, pág. 432; V. IMBRIANI, Nov. fior.; A.DE
    GUBERNATIS, novembro de S. Stefano. Da Lombardia, o CHERUBINI, Vocabulário Milanês, observa o seguinte:
    E poeù gh' han miss sù la saa, l'asèe e l'oli d'uliva,
    E a panzanega é linda e finita.
    Em Veneza (BERNONI, página 15):
    O seu é longo, o meu é curto;
    Conte o seu, porque meu x acabou.
    957 Recolhido pelo Sr. Vincenzo Gialongo.
  •  

Inserção do cartão: Ignazio Caloggero

foto: 

Contribuições de informação: Inácio Caloggero

Nota: O preenchimento das fichas da base de dados do Patrimônio procede em fases incrementais: catalogação, georreferenciamento, inserção de informações e imagens. O bem cultural em questão foi catalogado, georreferenciado e as primeiras informações inseridas. A fim de enriquecer o conteúdo informativo, outras contribuições são bem-vindas, se desejar, pode contribuir através da nossa área "Suas contribuições"

Nota de isenção de responsabilidade

Avalie (1 a 5)
0.000
Envie um aviso ao editor
[contact-form-7 id = "18385"]
Partilhar