Le vurza, le lu firriolu et le lu cornu 'nfatatu.
Description

Le vurza, le lu firriolu et le lu cornu 'nfatatu.

Voir aussi variante : "La bénédiction du Père"

projet: Atlas du patrimoine culturel immatériel de la Sicile

Carte initialisée à des fins de catalogage initial. 

En cours d'analyse pour une première ébauche qui aura lieu prochainement

 

Géoréférencement d'orientation

DA

NOUVEAUX CONTES DE FÉES ET CONTES POPULAIRES SICILIENNES VOL. LE Par Giuseppe Pitre. Dans la Bibliothèque des traditions populaires siciliennes vol IV.

XXVIII

Le vurza, le lu firriolu et le lu cornu 'nfatatu.

Vous dites ca 'na voto cc'era un patri e avia tri figghi, e nun pussidia àutru chi 'na casa. A jornu si la vinníu e si risarbau li tri pisola (1083) devant la porte. Stu patri était muribunnu, e vulia fari tistamentu; tous les voisins nous ont dit : "Mais qui veux-tu qu'on aille au lassari ?" tu n'as rien!" C'est vrai qu'ils ne nous appellent pas cci vulevinu lu Nutaru. Amis Lu 'ntisiru àutri, et cci lu ficiru appel. Vinni lu Nutaru et cci dumannau chi cosa avia a scriri ; iddu cci répondit : — « Avía 'na petite maison ; Je l'ai gagné et me suis épargné les trois couchages sur la porte d'entrée ; a me figghiu lu granni cci lassu lu primu pisolu ; a lu minzanu, lu secunnu; ea lu picciulu, l'urtimu pisolu.'

Li tri figghi ca èrinu di mala cunnutta, e chi li juncia lu pitittu e la fami macari (1084), doppu ca muriu lu patri, lu figghiu grani pinsau et j'ai dit : — « Iu ccà, 'ntra stu paisi, nun pozzu campari ; ora mi scippu lu pisolu ca mi lassau mè patri, e mi ni vaju 'ntra n'âtru paisi.» La patrina di dda casa, quannu iddu lu iju ppi scippari, cci dissi e lu prïau di nun scipparlu, pirchì cci lu pagava; ma chiddu dispittusu cci a dit : — « Gnurnò, me patri lu pisolu mi lassau, e lu pisolu mi scippu e mi lu portu. » En effet, sippau lu più solu e ddà truvau une toute petite vurza ; si la pigghiau, si 'mpuníu lu pisolu e partiu. Arrivannu a certu statu, ppi arripusàrisi si spuníu e maniau la vurza : — « O vurza,
nescimilli (je nous l'ai dit) dui grana, ca mi ni accattu pani !» E subbitu truvau dui grana ni la vurza ! Iddu comu li vitti, je nous ai dit : —. «O vurza, 'ca (1085) nèscimi cent'unzi!» et la vérité cci li niscíu, et d'accussì sichitàu (1086) sinu a quantu
iddu vosi. Allura allura fu riccu e si fici nèsciri tanti dinari sina ca si frabbicau un palazzu 'n facci a chiddu di lu Re. Di ddà sempri négligé ; et siccomu di 'nfacci la figghia di lu Re négligé, iddu si cuminciau a fàrisi l'amuri, et tantu fici ca pigghiau amitié ccu lu Re et cci ija 'n casa. La figghia di lu Re vidennu ca chistu era cchiù riccu di sò papa, je lui dis : — «Tannu iu mi pigghiu a tia ppi maritu quannu tu mi dici d'unni ti veni tuttu stu dinaru.» E chiddu minghiuni minghiuni (1087) si cci fiduciau 'ntra lu bonu, e cci mustrau la vurza. Chidda sans scannaliarlu, quannu si curcau l'alluppiau, cci fici 'n'àutra vurza la stissa, e si pigghiau chidda ca niscía always
dinars. Quannu chiddu si n'avvitti ; si pirsuasi di lu tuttu, e prima manciari si cuminciau a vìnniri tutti cosi, fina a quannu addivintau poviru e pazzu, non avennu cchiù unni cadiri e muriri (1088.)

'Ntra stu tempu iddu avia saputu ca sò frati lu minzanu era riccu; pinsau, e si nni iju ni lu frati; Arrivetu, si vasaru e si abbrazzaru, e cci cuntau la sò sfurtuna, e cci spïau: — «Ma tu comu addivintasti accussì riccu?» Et
chiddu cci cuntau, ca nun avennu cchiù nenti, si va scippau (1089) lu pisolu ca cci avia lassatu sò patri, e ddà sutta truvau 'n (un) firriuleddu, si lu pigghiau, si 'mpuníu lu pisolu e si ni iju; ppi spassu si misi lu firriuleddu e s'addunau ca l'agenti non lu vidianu cchiù; pruvau 'n'àutra voto, e mentri ca era ccu tanti agenti si lu misi, e chiddi nun lu vìttinu. Allura, qui fais-tu ? Stava murennu di fami, pinsau di tràsiri 'ntra 'na putía, si pigghiau pani, mangiari e àutru, e si ni iju senza vìdilu nuddu ; d'accussì allura sicutau a'rrubbari ni l'arginteri, ni li niguzianti; arrubbava lu priccàcciu ni lu Re, fina a quannu arricchíu, ca nonne avia cchiù chi fàrinni di li dinari (1090). — «Sannunca, cci dissi lu frati puvireddu, 'ca s'annunca (1091), frati caru, fammi lu piaciri: 'mprestimi stu firriuleddu ppi quantu mi accomitu iu, e poi ti lu tornu;» e lu frati, ca lu vulia beni, je nous ai dit : — « Oui, pigghatillu ; deviens riche, et ensuite tu reviens vers moi. — «Oui, fratuzzu miu; iu doppu ca m'accòmmitu (1092), lu firriolu ti lu portu.» Cci pigghiau tire, et si ni iju. À peine né, j'ai vécu ce qui s'est passé avec moi, c'est-à-dire qu'il s'agissait de francs dinars, d'argent, d'argent et de tous les enfants qui pouvaient affirrari. Quannu fu bonu accumitatu, si ni turnau a jiri ni lu Re, et sicutau l'amuri ccu la Rigginotta. Rigginotta ca lu vitti n'àutru cchiù riccu di prima, accuminciau 'n'àutra vote a pigghiarisillu ccu lu bonu : — « Et di unni ti vìnninu sti dinari ? e comu si' accussì riccu, ca mancu mè papa as-tu beaucoup de summi? Si tu mi lu dici, a manu (1093) ti fazzu cuntenti e ni maritamu.» E iddu ca cridía tuttu, si cunfidau 'n'àutra vote and cci ammustrau la firriuleddu. Mais Rigginotta, qui pense aux phares ? Je nous ai dit : « Savez-vous à qui je vous le dis ? mange d'abord mu, puis ni addivirtemu. Allura iddu mangiau e vippi, et la Rigginotta lu alluppiau 'n'àutra voto, fici'n (un) firriuleddu lu stissu, et cci arrubbau chiddu ca facia sparìri li Cristissi. Iddu si turnau to arzari, cci pigghiau fires and yes ni iju, but vitti doppu, ca lu firriuleddu nun l'avia cchiù, e nun chiddu stissu ca avia prima, pirchì sulennu
iddu jiri ni 'na picciotta ccu sei frati quannu avia lu sò firriolu, et ddà la vasava e cci parrava prima di tutti, et chiddi nun lu vidèvinu, turnau a jiricci, ea lu sò solitu trasíu while tutti eranu assittiti, e zittu zittu cridennu comu était prima ca nun lu vidia nuddu, la iju a vasari e strinciri; ma sta voto ca li frati lu videvinu beni, si vous susèru tutti e ppi l'ultraggiu ca cci avia fattu, lu accutufàru 'ntra livastunati (1094), et quannu cci fixaru bonu lu jimmu, (1095) et nni lu ficiru jiri cchiù tordu ca drittu. Allura, puvireddu, nonne avennu cchiù comu fari, doppu ca si guariu li spaddi e caminava menzu arrigulari, pinsau di turnarisinni a lu sò paisi ppi buscàrisi quarchi tozzu di
pani cu lu sò travagghiu. Mais ddà est arrivé 'ntisi ca lu sò frères était riche; avia bellu palazzu, et mantinia tant de criati. Iddu pinsau et dit : « Ora mi ni vaju ni mè frati lu picciulu, ca certu nun m'arribbutta » ; et 'nfait cci iju.
Quannu sò frati lu vitticci J'ai dit : — « O caru frati, e unni ha' statu, ca mi paria ca a st'ura eri mortu ! » Si tu vasau et abbrazzau facènnucci 'na gran facci. Quannu si vitti accittatu d'accussì, iddu pigghiau curaggiu e cci spijau:—
"Mais comment es-tu devenu riche ?" E chiddu : — « Écoute, tu sais ca lu patri mi lassau l'urtimu pisolu ; 'n (un) jornu ca iu era dispiratu, mi lu scippai ppi vinnirimillu; e ddà sutta truvai 'n (un) cornu; comu lu vitti, ppi spassu lu vosi sunari, ea
corpu comu sunai niscèru tanti surdati, e mi dissiru : — « Chi cumanni ? » Allura iu mi arritirai lu sciatuni (1096) e li surdati s'arritiraru 'n'àutra vote. Quannu m'assicurai di lu fattu, furriai (1097) tanti citta facennu cu li me' surdati guerri e battalli (1098) ppi arricogghiri dinari, e quannu vitti ca avia tanti summi, mi ni riturnai, mi frabbricai stu palazzu e d'accussì sugnu riccu e mi ammantegnu.» Doppu ca lu frati 'ntisi lu tuttu, cci addumannau ppi grâce de
'mpristàricci lu cornu pi quantu s'arrichía iddu, e doppu cci lu turnava a dari ; et les frères lu poviru cci lu dèsi et cu pattu di turnariccillu.
Doppu ca cci lu dèsi, si vasàru e si abbrazzàru e lu frati puvireddu iju a prucuràrisi vintura. 'Nfatti si partíu ppi 'na citta ca si luminava (1099) ppi riccazzi, agghicau ddà, sunau lu cornu 'nfatatu, e cuminciaru a nèsciri tanti surdati; quannu iddu jinchíu 'n (un) gran chianu, cci urdinau a tutti di sacchïari dda cité. Il n'y a aucun ficiru de son argent, et il abrège son temps si on le caricati, (1100) cci cunsignaru summi di li dinari, tuttu l'oru, l'argentu erichezzi ch'avianu pigghiatu e parteru. A chiddi ca nun purtàvinu nenti, si li sucau 'ntra lu cornu e si ni iju ni la città unni cc était la Rigginotta habituelle. Arrivatu ddà pusau ni la cchiù ricca lcanna, fici pusari e cunsarvari lu tuttu, e si sucau ni lu cornu tutti l'àutri surdati. Doppu si sarvau lu cornu e si ni iju 'n'àutra vote ni la Rigginotta. Quannu la Rigginotta lu vitti, cci fici 'na facci grani, et macari all the famigghia di lu Re. A lu menzijornu lu 'mmitaru a tavula rutunna, e iddu s'arristau ddà. Mais Rigginotta 'n (non) avia àutru pinser, qui de notoriété publique iddu arricchíu 'n'àutra vote; et cuminciau a lu solitaire a fàricci pulizzii, a pigghiarisillu cu lu bonu, finu a quannu tanti cci ni dissi et tantu fici ca iddu cci cunfidau ca via lu cornu 'nfatatu et putia fari nèsciri di lu cornu macari miliuni di surdati; et cci lu fici vidiri. Rigginotta si fincíu all babba, ea lu menzijornu a tavula
lu alluppiau pi vintiquattr'uri. 'Ntra stu tempu cci pigghiau lu cornu 'nfatatu e cci ni fici unu ca nun sirvía. 
Quannu Arrivanni lu 'nnumani, lu Re e la Rigginotta lu licinziaru murtificannulu pirchì s'avia 'mbriacatu; iddu si ni iju mutu mutu, et partíu ppi n'àutru paisi, purtànnusi tutti li richezzi e li dinari ca still pussidia; mais sûr
Puntu cci nisceru douze latri et lu vulevinu arrubbari, mais iddu ca pinsau ca avia lu cornu, a corpu jittau manu a li latri et si addifinniu et puis sunau lu cornu ppi nèsciri tous survendus et armés bataille ppi pour les tuer tous douze
autres. Ma application vogghia di sunari et fàrisi lu forte, cà li latri lu rubbaru, l'accutufaru 'ntra livastunati, pirchì facia lu prisintusu cu dudici armed, et pi miraculu lu lassaru'nterra cchiù vivu ca mortu cu lu cornu a la vucca ca sunava de paru (1101). Ma all'urtimata si misi précisa (1102), cà lu cornu nun était cchiù chiddu 'nfatatu, et nun avennu cchiù chi fari, et pinsannu ca était cunsumatu iddu et tutti li so' frati, pinsau di non campari cchiù e di jirisi a jittari de
inspirations supra 'na timpa pi. Arrivau, dopppu ca caminau tantu, supra lu lippu di la timpa, et jittannu 'n (un) sàutu si jittau di ddà supra, ma prima di menza timpa 'mpiccicau 'ntra l'aria'ntra a pedi di ficu niura; e vidennula carricatuna di ficu, pinsau di fàrisi 'na panzata di ficu (1103) et j'ai dit : — « Armenu ch'io die cu la panza sazia », et cuminciau a mangiari. Mais arrivé ca si ni avia mangiatu 'na trintina, cuminciaru a spuntàricci tanti e tanti corna ni la testa, ni la facci, ni lu nasu ppi quantu addivintau veru mustruusu ; e dispirannusi cchiù dicchiù, pi ammazzàrisi tunnu si jittau 'n'àutra vote ; ma doppu ca avia fatto corchi centu parmi àutri, 'mmisca e 'mpiccica supra 'n'àutra ficu janca, (1104) cchiù carricata di la prima. Lu puvireddu était tuttu ammaccatu, et pinsau d'arripusarisi 'n (un) pocu ; ma vidennu ddi belli ficu, j'ai dit : — « Corna cchiù di chiddi ca haju nun mi ni ponu (1105) nàsciri ; iu sempri haju a muriri : ora m'addubbu (1106). — E 'nfatti cuminzau a manciarisinni; à peine si ni avia mangiatu tri, s'addunau ca si cci avianu 'rritiratu tri corna; allura cuntintuni sicutau a mangiari ficu et chacun ca si ni mangé cci scumparia 'n (un) cornu. Vidennu chistu, ni mangiau tanti più finu ca si cci arritiraru tutti, e arristau smooth et tunnu cchiù megghiu di prima.
Quannu si vitti sans corna, pinsau di scinniri passu passu di lu ficu, et arrampicuni acchianau timpu timpu (1107) sinu ca Arrivau ni la ficu niura, dda ni cugghíu 'na bella vacciniturata (1108) e si ni iju a la citta comu megghiu Potti.
Doppu les mets ficu 'ntra 'n (un) bellu cannistru, si vistíu di massàru, et iju a vìnniri ddi ficu billissimi, cà erinu fora tempu, sutta lu palazzu riali. Un corpu était appelé par (depuis) ​​le sintinedda ; acchianau supra e si li 'ccattau tutti lu Re. Lu pagàru e iddu cci pigghiau licence vasànnucci lu jinocchiu (1109). A lu menzijornu lu Re cu all the famigghia si mangiàru ddi billissirni ficu; et comme Rigginedda aimait beaucoup le cchiù, oui, nous mangeons du cchiù de tous.
Comu sbrigaru di mangiari, a corpu si vittiru ch'erinu chini di corna 'ntra tout le visage, et cchiù de tous n'avia le Rigginotta. Allura si cunfùsiru tous et ils ne connaissaient aucun cchi fari pi livarisilli. Appelez-les cirusichi (1110) du cité, mais
chiddi si cunfusiru, e cci dissiru ca nonne cc'era chi ajutu daricci. Quannu lu Re 'ntisi chistu, fici 'n (un) bannu, et dissi ca a cui li libbrâva di sti corna, cci cuncidia la grazia ca vulia, et cci dava chiddu ca disidirava.
Quannu lu parruscïanu di li ficu (1111) 'ntisi lu bannu jittatu, si ni iju ni la ficu janca, ni va a côsi 'n bellu panàru (1112), et si misi li 'ntra 'na specii di vurza, si fincíu cirusicu , e iju ni lu Re. La sintinedda lu fici allura tràsiri : e
achianau 'n palazzu. Doppu si prisintau a lu Re e ci dissi: — «Riali Maista, iu vi sarvu a tutti e vi levu li corna….» - La Rigginotta comu 'ntisi chistu, a corpu iju ni sò papa, et je nous ai dit : - "Maistà, li primi l'aviti a fari livari a mia." E lu Re accunsintiu nous. Allura lu cirusicu si la purtau ni 'na strophe pi ottu jorni. Quannu iddu fôru 'nchiusi, lu cirusicu cci J'ai dit à Rigginotta : « Pouvez-vous me dire oui ou non ? (et cci désir cunuscenza). Maintenant écoute qui tu es
dicu en bref: si tu mi torna la vurza ca jetta dinari, la firriuleddu 'nvisibuli e lu cornu 'nfatatu, ti levu tutti li corna, sannunca ti ni fazzu nasciri n'àutru tantu.» La Rigginotta ca avia pruvatu e 'ntisu tanti duluri e sapia ca iddu
avia avutu cosi cosi 'nfatati, cci critti, e ci dissi - «Si iu ti tuttu tuttu, tu m'a livari li corna e poi a pattu ca
ha' un être moi maritu.» Iddu accunsintiu, et la Rigginotta cci cunsignau la vurza, lu firriuleddu e lu cornu 'nfatatu; allura cci fici mangiari tanti ficu janchi pi quantu corna avia, e ci arritiraru tutti. Ensuite la Rigginotta
non avia cchiù corna, iddu li fici cadiri a lu Re and a la Riggina e a tutti chiddi ca n'avianu, e poi cci adduman (1111) Parruscianu, della parl. per parruccianu, celui qui se sert toujours dans un tel magasin ou atelier; ou encore celui qui vend souvent au même individu. D'où ce titre au faux vendeur de figues à la Cour. nau pi grâce de vuliri a la Rigginotta pi spusa. Lu Re cci lu accordé, et allura jittàru 'n (un) bannu, et oui maritaru. Iddu turnau lu firriuleddu e lu cornu ad ognunu di li so' frati, e si tinnì la vurza jetta-dinari, e arristau pi sempri jènniru di lu Re. Lu Re doppu n'annu bites, e arristau iddu cu sò mugghieri Re e Riggina cuntenti et filici
Et pas de grappes de racines communes.

Mangano1113

1083 Pisola, sm pluriel. de pisolu, brique. À Palerme, la pisula est un morceau de brique arrondi utilisé pour le jeu dit du pisuli.
1084 Macàri, avocat également.

1085 'Ca della parlata, pour 'nca, 'unca, dunca, donc.
1086 Et ainsi de suite (suite). Sichitari, du discours qui a aussi sicutari ; dans
Salaparuta siguitari.
1087 Minghiuni, de la prononciation aussi de Trapani et Marsala. pour minchiuni.
1088 Phrase très courante pour ceux qui ont fait faillite sans la croix d'un
argent.

1089 Si va scippau, il part moissonner, déraciner.

1090 Ici se termine le récit que le riche frère raconte de ses aventures ; dont
comme on peut le constater, le conteur prend place dans la narration.
1091 Sannunca, s'il en est ainsi, lui dit le pauvre frère, donc s'il en est ainsi...
1092 Après m'être installé (je m'installerai, je gagnerai de l'argent).

1093 A la manu, sur-le-champ, tout de suite.
1094 Accutufàru d'accutufàri, à Palerme accutuffari, pour bien battre.
Ici : ils l'ont laissé battu sous les coups. — Cette période est trop longue pour le peuple.
1095 Réparateurs lu jimmu, littéral. réparer la bosse; et fig. on dit de frapper violemment quelqu'un.
1096 Puis j'ai retiré mon souffle, j'ai inspiré. Sciatuni, selon. de sciatu, qui se dit hiatu en Girgenti, ciatu en Pal. et toute la Sicile.
1097 Furriari, du parl., pour firriari, tournez.
1098 Battalla, pour battaghia, de discours ; bataille

1099 Luminaires, idiot. pour les chiffres ; nous avons ainsi 'lluminari, aluminari, 'lluminata (renommée).
1100 Les soldats n'ont pas fait autrement, et en peu de temps ils se sont retirés chargés.

1101 Le cor à la bouche, jouant longtemps, sans interruption.
1102 Il devient attentif, sur ses gardes.

1103 Voici la version de cette section : « Il arrive ; après avoir beaucoup marché
sur la pantoufle (lippu, mousse propre trouvée dans les endroits humides) d'un
falaise, et en faisant un bond, il se jeta de là-haut. Mais au milieu de la falaise, il restait attaché, dans les airs, à un figuier noir, et le voyant chargé (de figues), il pensa prendre un
fête des figues.
1104 Mais après etc. Mais après avoir fait une autre centaine de paumes, ça se cogne et se fait prendre
dans une autre fig.
1105 Ponu, de la parole, pour ponnu, ils le peuvent.
1106 Addubbarisi, v. réfléchis, asseyez-vous, rafraîchissez-vous ici.

1107 Timpu timpu, de la parole ; dans presque toute la Sicile : tincu tincu, de fil.
1108 Muccaturata, autant de substance qui entre dans un muccaturi, qui est un mouchoir, un moccichino, etc.
1109 Jinòcchiu, sm de la parole, pour dinòcchiu (Palerme), cunòcchiu (prov.
de Girgenti); ginocchiu (à divers endroits), genou. Voici une nouvelle utilisation pour
traditions populaires : baiser le genou du Roi.
1110 Cirùsichi s. pluriel de cirùsicu, chirurgien, chirurgien. Ailleurs ciarùsicu,
chierùsicu, chirùsicu, chirùricu, chiéruricu, chiàruricu, medicu de chiaga, un
contrairement au médecin physique, qui s'appelle medicu di pusu (poignet).

1112 Un joli panier part courir

1113 Recueilli par M. Salvatore Pasquale Vigo de Léonard.

Insertion de la carte: Ignazio Caloggero

photos: 

Contributions d'information: Ignace Caloggero

Avis de non-responsabilité

Évaluer (1 à 5)
0.000
Envoyer un avis à l'éditeur
[contact-form-7 id = "18385"]
Partager