Lu spunsaliziu di 'na Riggina c'un latru
Street View (si está presente)
Descripción

Lu spunsaliziu di 'na Riggina c'un latru 

Ver también las siguientes variantes:

los siete hermanos

proyecto: Atlas del Patrimonio Cultural Inmaterial de Sicilia

Tarjeta inicializada para fines de catalogación inicial. 

En análisis para un primer borrador que se realizará próximamente

 

Georreferenciación de orientación

DA

NUEVOS CUENTOS DE HADAS Y CUENTOS POPULARES DE SICILIA VOL. EL Por Giuseppe Pitre. En la Biblioteca de Tradiciones Populares de Sicilia vol IV.

XXI

Lu spunsaliziu di 'na Riggina c'un latru.

Se dice que 'na voto hubo un Rey y 'na Riggina; ed avianu a figghia y el vulianu maritari. Lu Re fici jittari un bannu, chi tutti li Rignanti cuncurrissiru ni lu palazzu di lu Re. Y ya cuncurreru tutti. Lu Re si pigghiau
armu a sò figghia pri vidiri siddu cci piacía alguien de chiddi pri maritarisi. Idda cu sò patri li girau tutti, e nun cci piaceru nuddu, e pirciò si nni jeru tutti. Fici banniri arrèri pri la ciudad de cuncurriri allura los Príncipes;
iddi vinnuru, e lu Re li fici girari tutti a la sua figghia. Primittemu (944) da a todos los dos votos ficticios un tratamiento muy amplio. Li girau e nun cci piaceru nuddu arreri. Fici jittari arreri lu bannu pri cuncurriri todos ellos Baruna, Cavaleri y Profissura. Girànnuli tutti e nun cci piacennu nuddu di li Cavaleri e di li Baruna, idda sigghíu un Professuri Foreigneri. La figghia sùbbitu le dije a lu Re: — «Patri miu, chistu e lu miu spusu». Lu patri llamado placeres
a la figghia, y el fici spusari. Lu zitu allura resulta de pàrtiri. Y ya el cunnucíu a licenziàrisi cu sò patri e sò matri. Parteru cu toda la tropa de los suldati. Li suldati ni lu Viaggiu mìsiru a diri a lu spusu Riuzzu: — «Maistà, pranzamu.» — "¡No podemos almorzar en este lugar!" Jìanu facennu qualchi pocu di via e cci dicianu lu stissu, e iddu cci repunnia: «A st'ura nun si lunch». Li suldati, nun putennu cchiù risistiri, affirraru tutti li petri a muzzicuna, e poi lassàru sula a la Riggina cu lu sò spusu. Entonces finalmente llegó (945) a chiddu puntu chi dicia lu zitu, y Battìu la vìria (946) tres votos. Se abrió una gruta y lu spusu cci le dije a la spusa: "Trasi ccà". "Iu mi scantu", respondí.
giuvina — "¡Oh trasi, oh puru ti ammazzu!" Finalmente trasíu. Encuentra dda una cammara toda china de muertos, que avia 'ncatastatu iddu. Lu zitu cci Dije: — ¿Quién los vio muertos? Todos tenéis un carriari tu ad unu ad unu lu jornu.
Hay que añadirlo a todos.» La joven acusó fici. Entonces nun putennu risistiri cchiù a fari stu 'mpegu, risulvíu ca si ni vulia jiri cu sò patri ni li so' paisi. Si ricardau la giuvina di una zia sua avìricci datu una pezza: chista la
tinía ni lu cantaranu; lu grapi, e lu cantaranu cci parrau e ci dissi: Cumanna, cumanna! Idda repunniu: «Iu cumannu ca mi ni vogghiu jiri ni lu miu paisi cu miu patri e mia matri». Subbitu di aviricci dittu quien conoce la palabra, nesci a palumma blanca, y la palumma nos dijo: — «Cumanna ca ti fazzu nzoccu vôi. Ma iu ti dicu di fari una littra a tò patri, ca cci la portu iu cu lu pizzu.» Accusì higos. La palumma cci el purtau y cci el pusau supra lu tavulinu a sò patri. Conozco a patri el liggíu subbitu y la palumma aspittau. Cci fici lu riscontru e cci dissi: — «'Nformati, o figghia mia, d'iddu stessu, nzoccu cci voli pri tu putiri nesciri. La palumma subbitu cci el purtau. Idda comu vinni sò maritu cci dijo: — «O maritu miu, quantu si' giarnu, quantu si' mortu!» e cci lu dijo deliberadamente pri fàricci sbummicari li virmiceddi (947) pri poi diricci chi cosa ci vulia pri jirisinni. Idda si sunnau y yo nos dijimos: "¿No saben nada? Iu mi sunnaiu ca iu niscía di ccà!» — «Oh si tu vulissi nèsciri di ccà, assai cosi avissi a fari! Primu primu es quien volamos un figghiu Settimu qualunqui948.» Subbitu idda avennu 'ntisu ssi paroli, la palumma cci li purtau li paroli a sò patri. Sé que patri cci escribió quién cci mannava la troppa, y fue en busca de la tropa de chistu figghiu Settimu. Comu jeru buscando stu figghiu Settimu, si ni jeru pi li giardina; 'ntra sti giardina cc fue 'na lavannara y curó tila. En vidennu la tropa se asustó, y yo dije: "Ahora sí ca mi arròbbanu la tila". Y sí, se escaneó el 'ncatastau cu primura pirchì. La tropa pirò nos dijo a la lavannara: - «Nun ti scantari cà nui nun vinemu pri arrubbari; ma vulemu sapiri cchiù tostu unni si putissi truvari un figghiu Settimu.» "Oh, dime quién fue", dijo la lavannara. Iu ni haju unu pri l'appuntu. "Dunchi nui ni lu vulemu purtari". La lavannara ya cci cunsignau a sò figghiu. Iddi cci dissinu allura: — «Veni ccà cu nui a scarzarari la Riggina.» Idducci dijo: —"Lassàti fari a mia ca sàcciu fari tutti così". E si ni jeru pri la Riggina. Lu figghiu Settimu battiu la vìria tres votos y grapiu la grutta. La Riggina allura si fici truvari ready, si fici la trùscia e si ni jeru cu toda la tropa de li suldati. Comu iddi caminavanu, in a giardinu vittiru 'na vecchia; saludala y si ni jeru. Entonces pirò lu latru chi si ricugghíu ni la grutta, vitti ca nun cc'era Riggina, y dije: ¡Tradimentu, tradimentu! Si misi 'n caminu, a jiri a 'ssicutari la Riggina. Iju pri taliari ni li gardens e vitti a dda old surda. Iddu cci spijau: — «Forsi aviti vidutu passari un Re ed una Riggina cu la troppa e li suldati?» Idda cci respondió a lu stornu pirchì era surda: — «¿Quién vuela cavuli, vrocculi, cavulicappuccia?» Y ya los cuminciau en cogghiri. Ma chiddu chi si vitti cumplimintari sti cosi ci dissi: «Iu nun cercu chissu. Iu vi dicu siddu aviti vidutu passari un Re y una Riggina, cu 'na tropa de suldati.» Idda nos dijo: "¿Quién vuela Vossignuria: acci, cipuddi e citrola (949)?" E cci li ija a cogghiri. Ma chiddu: — «Iu nun cercu chissu, chi s' pesta! (950) iu vi dicu: la Riggina, la tropa y el Rey.» Idda respondió: "Vassía chi si voli cunfissari?" “¡Te estás contagiando de la peste! La vidistivu la Riggina cu lu Re y la tropa?» — "¿A quién vuelas para sentir 'na missa? ¡Ahora aquí está el sonido!» Y la vieja empezó a sunari. Iddu pirò, 'ncuitatu, la lassau sula y si ni iju.
Lu latru Riuzzu pirò ija spii spii, (952) y si 'nsignau l'arti di fari quatri pri cusì iddu putirisìcci chiudiri e fàrisi purtari di (da) n'àutru dintra li quatri. E paisi paisi, si ni iju a parti luntanissimi, e facía vinniri sti quatri. Finalmente pirò llegar ni la ciudad era Riggina. La Riggina, que estaba de frente, llamó a un chiddu que los vinnia: vitti li quatra953, y si ni pigghiava unu pri mettrisillu ni lu capizzu. Lu Riuzzu cci spijau: — «Riggina, chi aviti cumpratu?» — "Haju cumpratu un quatru pri capizzali". Cci detti li dinari y chiddu si ni iju. Lu quatru se cerró con tres catinazzi. Las noches comu si curcau lu Re cu la Riggina, lu latru niscíu, pigghiau un bigliettu e lu misi sutta lu chiumazzu di lu Re. Mentri chi iddi durmìanu, iddu grapíu un catinazzu, e fici scrùsciu. Riggina scantànnusi de esta cosa, comencé a llamarla sò maritu datinucci pizzuluna954 pricchì nun si putía sdruvigghiari debido a ddu tickets who was cu la magaría. Di tutti sti pizzuluna e cosi nu nni sintía nenti. Lu latru grapi lu secunnu catinazzu, e lu Re nun sintía nenti. La Riggina, muerta escaneada, lu sintía. Chiddu grapíu lu terzu catinazzu e iddu niscíu, y yo nos decía: — «¡Ccà mi si'! levántate ahora, y pigghiami the forfici quantu ti tagghiu li capiddi.» Idda currennu pri li forfici tirau a lu Re pri la manu, lu jittau 'n terra, e di sutta lu chiumazzu cadennu lu bigliettu, lu Re si risbigghiau (955). Lu Re si susi, se toca la trumma, y ​​enriquece todos los suldati. Li suldati ammazzaru lu latru, e finiu. 
Historia escrita, historia de la empresa,
Di lo que quieras, pero lo mío es una empresa (956)

Polizzi-Generosa (957)

 

  • (944) Primitemu, etc. En las novelas de Polizzi favorecidas por el Sr. Vincenzo Gialongo siempre encontramos esta voz que acusa la omisión de lo que se iba a decir primero. En toda Sicilia tenemos: Pon tus mentes primero. Ver en Grattula-beddattula
  • (945) Te refieres a la novia y el novio.
  • (946) Vìria o mejor viriga, de la pronunciación de virga, vara.
  • (947) Para hacerle revelar todo. Sbummicari li virmiceddi, literalmente, vomitar fideos.
  • (948) Settimo es el nombre que el vulgar inferior suele dar al séptimo hijo que nace
    en una familia La virtud de esta Séptima es extraordinaria, y basta decir que la
    personas afligidas por fiebre intermitente rebelde, para recuperarse no tienen que hacer
    aparte de ir a cualquier Séptimo, sorprenderlo y decir de repente:
    Settimu de María,
    Déjame pasar lu friddu a la mía
  • (949) Appi, cebollas y pepinos.
    (950) ¡Que la peste se apodere de vosotros! ¡Maldito seas!
  • 951 La primera vez que este nombre de Siberia aparece en las tradiciones sicilianas.
  • 952 Iba al rastro, siempre pidiendo noticias e información.
  • 953 Quatru, marco, en plural. hace cuatro y cuatro.
  • 954 Pellizcándolo.
  • 955 Qui risbigghiàrisi; más arriba sdruvigghiàrisi, despertar.
  • 956 Cierre casi ordinario de las historias de Polizzi; y corresponde al cierre de los cuentos toscanos, también señalado por L. LIPPI en Malmantile, XII, ult. octava:
    Estrecha la hoja, ancho el camino,
    Di tu opinión, yo dije la mía.
    Y con una variante que también se encuentra en BATACCHI: Zibaldone, IX:
    La zanja está entre el campo y el camino,
    Di tu opinión, he tenido mi opinión.
    Véase también T. GRADI, Racconti, pág. 432; V. IMBRIANI, fior. de noviembre; A.DE
    GUBERNATIS, Nov. de S. Stefano. Desde Lombardía el CHERUBINI, Vocabulario Milanés, anota esto:
    E poeù gh' han miss sù la saa, l'asèe e l'oli d'uliva,
    Y la panzanega es bella y finita.
    En Venecia (BERNONI, página 15):
    El tuyo es largo, el mío es corto;
    Cuenta la tuya, porque mi x se acabó.
    957 Recopilado por el Sr. Vincenzo Gialongo.
  •  

Inserción de la tarjeta: Ignazio Caloggero

Fotos: 

Contribuciones de información: Ignacio Caloggero

Nota: El poblamiento de las fichas de la base de datos de Patrimonio procede en fases incrementales: catalogación, georreferenciación, inserción de información e imágenes. El bien cultural en cuestión ha sido catalogado, georreferenciado y se ha ingresado la primera información. Con el fin de enriquecer los contenidos informativos, se agradecen más aportaciones, si lo desea puede contribuir a través de nuestra área "Tus contribuciones"

Nota de exención de responsabilidad

Califícalo (1 a 5)
0.000
Envíe un aviso al editor
[contact-form-7 id = "18385"]
Compartir