La vurza, lu firriolu y lu cornu 'nfatatu.
Street View (si está presente)
Street View solo está disponible con Google Maps.
Descripción

La vurza, lu firriolu y lu cornu 'nfatatu.

Ver también variante: "La bendición del padre"

proyecto: Atlas del Patrimonio Cultural Inmaterial de Sicilia

Tarjeta inicializada para fines de catalogación inicial. 

En análisis para un primer borrador que se realizará próximamente

 

Georreferenciación de orientación

DA

NUEVOS CUENTOS DE HADAS Y CUENTOS POPULARES DE SICILIA VOL. EL Por Giuseppe Pitre. En la Biblioteca de Tradiciones Populares de Sicilia vol IV.

XXVIII

La vurza, lu firriolu y lu cornu 'nfatatu.

Usted dice ca 'na voto cc'era un patri e avia tri figghi, e nun pussidia àutru chi 'na casa. A jornu si la vinníu e si risarbau li tri pisola (1083) delante de la puerta. Stu patri era muribunnu, e vulia fari tistamentu; todos los vecinos nos decían: "¿Pero a quién queréis que vaya a lassari?" ¡No tienes nada!" Es un hecho que no nos llaman cci vulevinu lu Nutaru. Lu 'ntisiru àutri amigos, y cci lu ficiru llamar. Vinni lu Nutaru y cci dumannau chi cosa avia a scriri; iddu cci respondió: — «Avía 'na picciula casa; Lo gané y me ahorré los tres lugares para dormir en la puerta principal; a me figghiu lu granni cci lassu lu primu pisolu; a lu minzanu, lu secunnu; ea lu picciulu, l'urtimu pisolu.

Li tri figghi ca èrinu di mala cunnutta, e chi li juncia lu pitittu e la fami macari (1084), doppu ca muriu lu patri, lu figghiu granni pinsau y dije: — «Iu ccà, 'ntra stu paisi, nun pozzu campari ; ora mi scippu lu pisolu ca mi lassau mè patri, e mi ni vaju 'ntra n'âtru paisi.» La patruna di dda casa, quannu iddu lu iju ppi scippari, cci dissi e lu prïau di nun scipparlu, pirchì cci lu pagava; ma chiddu dispittusu cci dijo: — «Gnurnò, me patri lu pisolu mi lassau, e lu pisolu mi scippu e mi lu portu». De hecho, sippau lu più solu e ddà truvau una vurza muy pequeña; si la pigghiau, si 'mpuníu lu pisolu e partiu. Arrivannu a certu statu, ppi arripusàrisi si spuníu e maniau la vurza: — «Oh vurza,
nescimilli (nos dije) dui grana, ca mi ni accattu pani!» E subbitu truvau dui grana ni la vurza! Iddu comu li vitti, nos dijo: —. «¡Oh vurza, 'ca (1085) nèscimi cent'unzi!» e la vurza cci li niscíu, e d'accussì sichitàu (1086) sinu a quantu
iddu vosi. Allura allura fu riccu e si fici nèsciri tanti dinari sina ca si frabbicau un palazzu 'n facci a chiddu di lu Re. Di ddà sempri pasó por alto; e siccomu di 'nfacci la figghia di lu Re pasado por alto, iddu si cuminciau a fàrisi l'amuri, e tantu fici ca pigghiau amistad ccu lu Re e cci ija 'n casa. La figghia di lu Re vidennu ca chistu era cchiù riccu di sò papa, le dije: — «Tannu iu mi pigghiu a tia ppi maritu quannu tu mi dici d'unni ti veni tuttu stu dinaru.» E chiddu minghiuni minghiuni (1087) si cci fiduciau 'ntra lu bonu, e cci mustrau la vurza. Chidda sin scannaliarlu, quannu si curcau l'alluppiau, cci fici 'n'àutra vurza la stissa, e si pigghiau chidda ca niscía siempre
dinares. Quannu chiddu si n'avvitti; si pirsuasi di lu tuttu, e prima manciari si cuminciau a vìnniri tutti cosi, fina a quannu addivintau poviru e pazzu, non avennu cchiù unni cadiri e muriri (1088.)

'Ntra stu tempu iddu avia saputu ca sò frati lu minzanu era riccu; pinsau, e si nni iju ni lu frati; Arrivetu, si vasaru e si abbrazzaru, e cci cuntau la sò sfurtuna, e cci spïau: — «Ma tu comu addivintasti accussì riccu?» Y
chiddu cci cuntau, can nun avennu cchiù nenti, si va scippau (1089) lu pisolu ca cci avia lassatu sò patri, e ddà sutta truvau 'n (un) firriuleddu, si lu pigghiau, si 'mpuníu lu pisolu e si ni iju; ppi spassu si misi lu firriuleddu e s'addunau ca l'agenti non lu vidianu cchiù; pruvau 'n'àutra voto, e mentri ca era ccu tanti agenti si lu misi, e chiddi nun lu vìttinu. Allura, ¿quién eres tú? Stava murennu di fami, pinsau di tràsiri 'ntra 'na putía, si pigghiau pani, mangiari e àutru, e si ni iju senza vìdilu nuddu; d'accussì allura sicutau a'rrubbari ni l'arginteri, ni li niguzianti; arrubbava lu priccàcciu ni lu Re, fina a quannu arricchíu, can nun avia cchiù chi fàrinni di li dinari (1090). — «Sannunca, cci dissi lu frati puvireddu, 'ca s'annunca (1091), frati caru, fammi lu piaciri: 'mprestimi stu firriuleddu ppi quantu mi accomitu iu, e poi ti lu tonu;» e lu frati, cal lu vulia beni, nos dije: — «Sí, pigghatillu; hazte rico, y luego vuelves a mí. — «Sí, fratuzzu miu; iu doppu ca m'accòmmitu (1092), lu firriolu ti lu portu.» Cci pigghiau fuegos, y si ni iju. Apenas niscíu, 'n subitu cuminciau a fari lu sò duvi ri arrubbannu cchiù peju di sò frati dinari, oru, argintaria, e tuttu chiddu ca putía affirrari. Quannu fu bonu accumitatu, si ni turnau a jiri ni lu Re, e sicutau l'amuri ccu la Rigginotta. Rigginotta ca lu vitti n'àutru cchiù riccu di prima, accuminciau 'n'àutra vote a pigghiarisillu ccu lu bonu: — «¿Y di unni ti vìnninu sti dinari? e comu si' accussì riccu, ca mancu mè papa ¿tienes muchos summi? Si tu mi lu dici, a manu (1093) ti fazzu cuntenti e ni maritamu.» E iddu ca cridía tuttu, si cunfidau 'n'àutra vote y cci ammustrau la firriuleddu. Pero Rigginotta, ¿quién piensa en faros? Nos dije — «¿Sabéis a quién os digo? comer primero mu y luego ni addivirtemu. Allura iddu mangiau e vippi, e la Rigginotta lu alluppiau 'n'àutra voto, fici 'n (un) firriuleddu lu stissu, e cci arrubbau chiddu ca facia sparìri li Cristissi. Iddu si turnau to arzari, cci pigghiau fires and yes ni iju, but vitti doppu, cal lu firriuleddu nun l'avia cchiù, e nun chiddu stissu ca avia prima, pirchì sulennu
iddu jiri ni 'na picciotta ccu sei frati quannu avia lu sò firriolu, e ddà la vasava e cci parrava prima di tutti, e chiddi nun lu vidèvinu, turnau a jiricci, ea lu sò solitu trasíu while tutti eranu assittiti, e zittu zittu cridennu comu era prima ca nun lu vidia nuddu, la iju a vasari e strinciri; ma sta voto ca li frati lu videvinu beni, si susèru tutti e ppi l'ultraggiu ca cci avia fattu, lu accutufàru 'ntra li vastunati (1094), e quannu cci fixaru bonu lu jimmu, (1095) e nni lu ficiru jiri cchiù torcido ca drittu. Allura, puvireddu, nun avennu cchiù comu fari, doppu ca si guariu li spaddi e caminava menzu arrigulari, pinsau di turnarisinni a lu sò paisi ppi buscàrisi quarchi tozzu di
pani cu lu sò travagghiu. Pero ddà llegó 'ntisi ca lu sò frailes era rico; avia bellu palazzu, y mantinia tantos criati. Iddu pinsau y dijo: «Ora mi ni vaju ni mè frati lu picciulu, ca certu nun m'arribbutta»; y 'nfact cci iju.
Quannu sò frailes lu vitticci Dije: — «O caru frailes, e unni ha' statu, ca mi paria ca a st'ura eri mortu!» Si lu vasau e abbrazzau facènnucci 'na gran facci. Quannu si vitti accittatu d'accussì, iddu pigghiau curaggiu e cci spijau:—
"¿Pero cómo te hiciste rico?" E chiddu: — «Escucha, sabes ca lu patri mi lassau l'urtimu pisolu; 'n (un) jornu ca iu era dispiratu, mi lu scippai ppi vinnirimillu; e ddà sutta truvai 'n (un) cornu; comu lu vitti, ppi spassu lu vosi sunari, ea
corpu comu sunai niscèru tanti surdati, e mi dissiru: — «Chi cumanni?» Allura iu mi arritirai lu sciatuni (1096) e li surdati s'arritiraru 'n'àutra vote. Quannu m'assicurai di lu fattu, furriai (1097) tanti citta facennu cu li me' surdati guerri e battalli (1098) ppi arricogghiri dinari, e quannu vitti ca avia tanti summi, mi ni riturnai, mi frabbricai stu palazzu e d'accussì sugnu riccu e mi ammantegnu.» Doppu ca lu frati 'ntisi lu tuttu, cci addumannau ppi gracia de
'mpristàricci lu cornu pi quantu s'arricchia iddu, e doppu cci lu turnava a dari; y lu poviru frailes cci lu dèsi y cu pattu di turnariccillu.
Doppu ca cci lu dèsi, si vasàru e si abbrazzàru e lu frati puvireddu iju a prucuràrisi vintura. 'Nfatti si partíu ppi 'na citta ca si luminava (1099) ppi riccazzi, agghicau ddà, sunau lu cornu 'nfatatu, e cuminciaru a nèsciri tanti surdati; quannu iddu jinchíu 'n (un) gran chianu, cci urdinau a tutti di sacchïari dda citado. Li surdati nun ficiru di lu scànciu, e n'abbrevi tempu si ricosiru caricati, (1100) cci cunsignaru them summi di li dinari, tuttu l'oru, l'argentu erichezzi ch'avianu pigghiatu e parteru. A chiddi ca nun purtàvinu nenti, si li sucau 'ntra lu cornu e si ni iju ni la città unni cc era la Rigginotta habitual. Arrivatu ddà pusau ni la cchiù ricca lcanna, fici pusari e cunsarvari lu tuttu, e si sucau ni lu cornu tutti l'àutri surdati. Doppu si sarvau lu cornu e si ni iju 'n'àutra vote ni la Rigginotta. Quannu la Rigginotta lu vitti, cci fici 'na facci granni, y macari all the famigghia di lu Re. A lu menzijornu lu 'mmitaru a tavula rutunna, e iddu s'arristau ddà. Pero Rigginotta 'n (non) avia àutru pinser, quien de común conocimiento iddu arricchíu 'n'àutra vota; e cuminciau a lu solitu a fàricci pulizzii, a pigghiarisillu cu lu bonu, finu a quannu tanti cci ni dissi e tantu fici ca iddu cci cunfidau ca avia lu cornu 'nfatatu e putia fari nèsciri di lu cornu macari miliuni di surdati; e cci lu fici vidiri. Rigginotta si fincíu all babba, ea lu menzijornu a tavula
lu alluppiau pi vintiquattr'uri. 'Ntra stu tempu cci pigghiau lu cornu 'nfatatu e cci ni fici unu ca nun sirvía. 
Quannu Arrivanni lu 'nnumani, lu Re e la Rigginotta lu licinziaru murtificannulu pirchì s'avia 'mbriacatu; iddu si ni iju mutu mutu, e partíu ppi n'àutru paisi, purtànnusi tutti li richezzi e li dinari ca still pussidia; pero seguro
Puntu cci nisceru doce latri y lu vulevinu arrubbari, pero iddu ca pinsau ca avia lu cornu, a corpu jittau manu a li latri y si addifinniu y luego sunau lu cornu ppi nèsciri todos ellos sobrevendidos y armados luchan ppi para matar a los doce
otros. Ma appi vogghia di sunari e fàrisi lu forte, cà li latri lu rubbaru, l'accutufaru 'ntra li vastunati, pirchì facia lu prisintusu cu dudici arm, e pi miraculu lu lassaru 'nterra cchiù vivu ca mortu cu lu cornu a la vucca ca sunava de paru (1101). Ma all'urtimata si misi accura (1102), cà lu cornu nun era cchiù chiddu 'nfatatu, e nun avennu cchiù chi fari, e pinsannu ca era cunsumatu iddu e tutti li so' frati, pinsau di nun campari cchiù e di jirisi a jittari de
supra 'na timpa pi inspiraciones. Arrivau, doppu ca caminau tantu, supra lu lippu di la timpa, e jittannu 'n (un) sàutu si jittau di ddà supra, ma prima di menza timpa 'mpiccicau 'ntra l'aria 'ntra a pedi di ficu niura; e vidennula carricatuna di ficu, pinsau di fàrisi 'na panzata di ficu (1103) y dije: — «Armenu ch'io die cu la panza sazia», y cuminciau a mangiari. Pero llegó ca si ni avia mangiatu 'na trintina, cuminciaru a spuntàricci tanti e tanti corna ni la testa, ni la facci, ni lu nasu ppi quantu addivintau veru mustruusu; e dispirannusi cchiù dicchiù, pi ammazzàrisi tunnu si jittau 'n'àutra vote; ma doppu ca avia fatto corchi centu parmi àutri, 'mmisca e 'mpiccica supra 'n'àutra ficu janca, (1104) cchiù carricata di la prima. Lu puvireddu era tuttu ammaccatu, y pinsau d'arripusarisi 'n (un) pocu; ma vidennu ddi belli ficu, dije: — «Corna cchiù di chiddi ca haju nun mi ni ponu (1105) nàsciri; iu sempri haju a muriri: ora m'addubbu (1106).” — E 'nfatti cuminzau a manciarisinni; apenas si ni avia mangiatu tri, s'addunau ca si cci avianu 'rritiratu tri corna; allura cuntintuni sicutau a mangiari ficu y cada uno ca si ni ate cci scumparia 'n (un) cornu. Vidennu chistu, ni mangiau tanti più finu ca si cci arritiraru tutti, e arristau smooth and tunnu cchiù megghiu di prima.
Quannu si vitti senza corna, pinsau di scinniri passu passu di lu ficu, e arrampicuni acchianau timpu timpu (1107) sinu ca Arrivau ni la ficu niura, dda ni cugghíu 'na bella vacciniturata (1108) e si ni iju a la citta comu megghiu potti
Doppu les puso ficu 'ntra 'n (un) bellu cannistru, si vistíu di massàru, e iju a vìnniri ddi ficu billissimi, cà erinu fora tempu, sutta lu palazzu riali. Un corpu fue llamado por (de) la sintinedda; acchianau supra e si li 'ccattau tutti lu Re. Lu pagàru e iddu cci pigghiau licencia vasànnucci lu jinocchiu (1109). A lu menzijornu lu Re cu all the famigghia si mangiàru ddi billissirni ficu; y como a Rigginedda le gustaba mucho el cchiù, sí comemos cchiù de todos.
Comu sbrigaru di mangiari, a corpu si vittiru ch'erinu chini di corna 'ntra toda la cara, y cchiù de toda n'avia la Rigginotta. Allura si cunfùsiru all y no sabían nada cchi fari pi livarisilli. Llámalos cirusichi (1110) del citado, pero
chiddi si cunfusiru, e cci dissiru ca nun cc'era chi ajutu daricci. Quannu lu Re 'ntisi chistu, fici 'n (un) bannu, e dissi ca a cui li libbrâva di sti corna, cci cuncidia la grazia ca vulia, e cci dava chiddu ca disidirava.
Quannu lu parruscïanu di li ficu (1111) 'ntisi lu bannu jittatu, si ni iju ni la ficu janca, ni va a côsi 'n bellu panàru (1112), e si misi li 'ntra 'na specii di vurza, si fincíu cirusicu , e iju ni lu Re. La sintinedda lu fici allura tràsiri: e
acchianau 'n palazzu. Doppu si prisintau a lu Re e ci dissi: — «Riali Maista, iu vi sarvu a tutti e vi levu li corna….» - La Rigginotta comu 'ntisi chistu, a corpu iju ni sò papa, y yo nos decía: - "Maistà, li primi l'aviti a fari livari a mia". E lu Re accunsintiu nosotros. Allura lu cirusicu si la purtau ni 'na stanza pi ottu jorni. Quannu iddu fôru 'nchiusi, lu cirusicu cci Le dije a Rigginotta: "¿Puedes decirme sí o no? (y cci deseo cunuscenza). Ahora escucha quién eres
dicu en breve: si tu mi torna la vurza ca jetta dinari, la firriuleddu 'nvisibuli e lu cornu 'nfatatu, ti levu tutti li corna, sannunca ti ni fazzu nasciri n'àutru tantu.» La Rigginotta ca avia pruvatu e 'ntisu tanti duluri e sapia ca iddu
avia avutu tantos 'nfatati, cci critti, e ci dissi - «Si iu ti tuttu tuttu, tu m'a livari li corna e poi a pattu ca
ha' un seres me maritu.» Iddu accunsintiu, e la Rigginotta cci cunsignau la vurza, lu firriuleddu e lu cornu 'nfatatu; allura cci fici mangiari tanti ficu janchi pi quantu corna avia, e ci arritiraru tutti. Luego la Rigginotta
non avia cchiù corna, iddu li fici cadiri a lu Re ya la Riggina e a tutti chiddi ca n'avianu, e poi cci adduman (1111) Parruscianu, della parl. per parruccianu, el que siempre se sirve a sí mismo en tal tienda o taller; o incluso el que vende a menudo al mismo individuo. De ahí este título al falso vendedor de higos a la Corte. nau pi gracia de vuliri a la Rigginotta pi spusa. Lu Re cci lu concedido, y allura jittàru 'n (un) bannu, y sí maritaru. Iddu turnau lu firriuleddu e lu cornu ad ognunu di li so' frati, e si tinnì la vurza jetta-dinari, e arristau pi sempri jènniru di lu Re. Lu Re doppu n'annu bites, e arristau iddu cu sò mugghieri Re e Riggina cuntenti y filici
Y no hay racimos comunes de raíces.

Mangano1113

1083 Pisola, sm plur. de pisolu, ladrillo. En Palermo, la pisula es una pieza redondeada de ladrillo que se utiliza para el llamado juego de pisuli.
1084 Macari, abogado, también, igualmente.

1085 'Ca della parlata, por 'nca, 'unca, dunca, por lo tanto.
1086 Y así siguió (continuación). Sichitari, del habla que también tiene sicutari; en
Salaparuta siguitari.
1087 Minghiuni, de la pronunciación también de Trapani y Marsala. para minchiuni.
1088 Frase muy común para los que se han arruinado sin la cruz de un
dinero.

1089 Si va scippau, fue a cosechar, arrancar.

1090 Aquí termina el cuento que el hermano rico cuenta de sus aventuras; cuyo
como puede verse, el narrador tiene lugar en la narración.
1091 Sannunca, si es así, le dijo el pobre hermano, así que si es así…
1092 Después de establecerme (me estableceré, haré algo de dinero).

1093 A la manu, entonces y allí, enseguida.
1094 Accutufàru de accutufàri, en Palermo accutuffari, para batir bien.
Aquí: lo dejaron maltrecho bajo los golpes. — Este período es demasiado largo para la gente.
1095 Fijadores lu jimmu, literal. arreglar la joroba; y la fig. se dice de golpear fuertemente a alguien.
1096 Entonces retiré mi aliento, inhalé. Sciatuni, accr. de sciatu, que se habla por hiatu en Girgenti, ciatu en Pal. y toda Sicilia.
1097 Furriari, del parl., por firriari, turno.
1098 Battalla, por battagghia, de habla; batalla

1099 Luminarias, idiota. para números; así tenemos 'lluminari, aluminari, 'lluminata (renombre).
1100 Los soldados no hicieron otra cosa, y en poco tiempo se retiraron cargados.

1101 Con el cuerno en la boca, tocando mucho tiempo, sin interrupción.
1102 Se puso atento, en guardia.

1103 He aquí la versión de esta sección: «Llega; después de caminar mucho
en la zapatilla (lippu, musgo propio que se encuentra en lugares húmedos) de uno
acantilado, y dando un salto, se arrojó desde allí arriba. Pero en medio del risco quedó atado, en el aire, a una higuera negra, y al verla cargada llena (de higos), pensó en tomar un
fiesta de los higos”.
1104 Pero después de etc. Pero después de haber hecho otras cien palmadas, choca y se engancha.
en otra fig.
1105 Ponu, de la palabra hablada, por ponnu, pueden.
1106 Addubbarisi, v. refl., tome asiento, refrésquese aquí.

1107 Timpu timpu, de habla; en casi toda Sicilia: tincu tincu, de hilo.
1108 Muccaturata, tanta materia como cabe en un muccaturi, que es pañuelo, moccichino, etc.
1109 Jinòcchiu, sm de la palabra hablada, por dinòcchiu (Palermo), cunòcchiu (prov.
de Girgenti); ginocchiu (en varios lugares), rodilla. Aquí hay un nuevo uso para
tradiciones populares: besar la rodilla del rey.
1110 Cirusichi s. plural de cirùsicu, cirujano, cirujano. En otros lugares ciarùsicu,
chierùsicu, chirùsicu, chirùricu, chiéruricu, chiàruricu, medicu de chiaga, a
a diferencia del médico físico, que se llama medicu di pusu (muñeca).

1112 Una linda canasta va a correr

1113 Recopilado por el Sr. Salvatore Pasquale Vigo de Leonardo.

Inserción de la tarjeta: Ignazio Caloggero

Fotos: 

Contribuciones de información: Ignacio Caloggero

Nota de exención de responsabilidad

Califícalo (1 a 5)
0.000
Envíe un aviso al editor
[contact-form-7 id = "18385"]
Compartir