Lu spunsaliziu di 'na Riggina c'un latru
Description

Lu spunsaliziu di 'na Riggina c'un latru 

Voir aussi les variantes suivantes :

Les sept frères

projet: Atlas du patrimoine culturel immatériel de la Sicile

Carte initialisée à des fins de catalogage initial. 

En cours d'analyse pour une première ébauche qui aura lieu prochainement

 

Géoréférencement d'orientation

DA

NOUVEAUX CONTES DE FÉES ET CONTES POPULAIRES SICILIENNES VOL. LE Par Giuseppe Pitre. Dans la Bibliothèque des traditions populaires siciliennes vol IV.

XXI

Lu spunsaliziu di 'na Riggina c'un latru.

On dit qui 'na voter il y avait un roi et 'na Riggina; ed avianu a figghia et le vulianu maritari. Lu Re fici jittari un bannu, chi tutti li Rignanti cuncurrissiru ni lu palazzu di lu Re. Et déjà cuncurreru tutti. Lu Re si pigghiau
armu a sò figghia pri vidiri siddu cci piacía quelqu'un de chiddi pri maritarisi. Idda cu sò patri li girau tutti, e nonne cci piaceru nuddu, e pirciò si nni jeru tutti. Fici banniri arrèri pri la ville de cuncurriri allura les Princes;
iddi vinnuru, e lu Re li fici girari tutti a la sua figghia. Primittermu (944) accorde à tous les deux votes fictifs un traitement très large. Li girau e nonne cci piaceru nuddu arreri. Fici jittari arreri lu bannu pri cuncurriri tous Baruna, Cavaleri et Profissura. Girànnuli tutti e nun cci piacennu nuddu di li Cavaleri e di li Baruna, idda sigghíu un Professuri foreigneri. La figghia sùbbitu J'ai dit à lu Re : — «Patri miu, chistu e lu miu spusu». Lu patri appelé plaisirs
a la figghia, et les fici spusari. Lu zitu allura résulte de pàrtiri. Et déjà le cunnucíu a licenziàrisi cu sò patri e sò matri. Parteru cu toute la troupe d'entre eux suldati. Li suldati ni lu Viaggiu mìsiru a diri a lu spusu Riuzzu: — «Maistà, pranzamu.» — "On ne peut pas déjeuner ici !" Jìanu facennu qualchi pocu di via e cci dicianu lu stissu, e iddu cci repunnia : « A st'ura nun si lunch. Li suldati, nun putennu cchiù risistiri, affirraru tutti li petri a muzzicuna, e poi lassàru sula a la Riggina cu lu sò spusu. Puis finalement il est arrivé (945) à chiddu puntu chi dicia lu zitu, et Battìu la vìria (946) trois voix. Un grutte s'est ouvert et lu spusu cci j'ai dit à la spusa : « Trasi ccà ». "Iu mi scantu," répondis-je
giuvina. — "O trasi, o puru ti ammazzu !" Enfin trasíu. Trouvez dda a cammara toute la Chine des morts, qui avia 'ncatastatu iddu. Lu zitu cci J'ai dit : — « Qui les a vus morts ? Vous avez tous un carriari tu ad unu ad unu lu jornu.
Il faut l'ajouter à tout le monde.» La jeune fille accusée fici. Puis nun putennu risistiri cchiù a fari stu 'mpegu, risulvíu ca si ni vulia jiri cu sò patri ni li so' paisi. Si ricurdau la giuvina di una zia sua avìricci datu una pezza : chista la
tinía ni lu cantaranu ; lu grapi, e lu cantaranu cci parrau e ci dissi : Cumanna, cumanna ! Idda repunniu : « Iu cumannu ca mi ni vogghiu jiri ni lu miu paisi cu miu patri e mia matri ». Subbitu di aviricci dittu qui connaît le mot, nesci a white palumma, et la palumma je nous ai dit : — « Cumanna ca ti fazzu nzoccu vôi. Ma iu ti dicu di fari una littra a tò patri, ca cci la portu iu cu lu pizzu.» Figues Accusì. La palumma cci le purtau et cci le pusau supra lu tavulinu a sò patri. Je connais patri le liggíu subbitu et le palumma aspittau. Cci fici lu riscontru e cci dissi : — « Nformati, o figghia mia, d'iddu stessu, nzoccu cci voli pri tu putiri nesciri. La palumma subbitu cci le purtau. Idda comu vinni sò maritu cci dit : — « O maritu miu, quantu si' giarnu, quantu si' mortu ! » e cci lu a délibérément dit pri fàricci sbummicari li virmiceddi (947) pri poi diricci chi cosa ci vulia pri jirisinni. Idda si sunnau et moi nous disions : « Vous ne savez rien ? Iu mi sunnaiu ca iu niscía di ccà ! » — « Oh si tu vulissi nèsciri di ccà, assai cosi avissi a fari ! Primu primu est qui nous volons un figghiu Settimu qualunqui948.» Subbitu idda avennu 'ntisu ssi paroli, la palumma cci li purtau li paroli a sò patri. Je sais que patri cci a écrit qui cci mannava la troppa, et est parti à la recherche de la troupe de chistu figghiu Settimu. Comu jeru à la recherche de stu figghiu Settimu, si ni jeru pi li giardina ; 'ntra sti giardina cc était 'na lavannara et tila guérie. In vidennu la troupe a pris peur, et j'ai dit: "Maintenant oui ca mi arròbbanu la tila." Et oui, le 'ncatastau cu primura pirchì a été scanné. La troupe pirò nous dit à la lavannara : - « Nun ti scantari cà nui nun vinemu pri arrubbari ; ma vulemu sapiri cchiù tostu unni si putissi truvari un figghiu Settimu.» "Oh, dis-moi qui c'était", dit le lavannara. Iu ni haju unu pri l'appuntu. "Dunchi nui ni lu vulemu purtari." Le lavannara déjà cci cunsignau a sò figghiu. Iddi cci dissinu allura: — «Veni ccà cu nui a scarzarari la Riggina.» Idducci a dit : « Lassàti fari a mia ca sàcciu fari tutti così ». E si ni jeru pri la Riggina. Lu figghiu Settimu battiu la vìria trois voix et grapiu la grutta. Le Riggina allura si fici truvari prêt, si fici la trùscia e si ni jeru cu toute la troupe de li suldati. Comu iddi caminavanu, dans un giardinu vittiru 'na vecchia ; la saluer et oui ni jeru. Puis pirò lu latru chi si ricugghíu ni la grutta, vitti ca nonne cc'era Riggina, et j'ai dit : Tradimentu, tradimentu ! Si misi 'n caminu, a jiri a 'ssicutari la Riggina. Iju pri taliari ni li jardins e vitti un vieux surda dda. Iddu cci spijau : — « Forsi aviti vidutu passari un Re ed una Riggina cu la troppa e li suldati ? » Idda cci répondit à lu stornu pirchì era surda : — « Qui vole cavuli, vrocculi, cavulicappuccia ? Et déjà je les cuminciau en cogghiri. Ma chiddu chi si vitti cumplimintari sti cosi ci dissi : « Iu nun cercu chissu. Iu vi dicu siddu aviti vidutu passari un Re et una Riggina, cu 'na troupe de suldati.» Idda nous a dit : "Qui vole Vossignuria : acci, cipuddi e citrola (949) ?" E cci li ija un cogghiri. Ma chiddu : — « Iu nonne cercu chissu, chi s' pesta ! (950) iu vi dicu: la Riggina, la troupe et le Roi.» Idda a répondu: "Vassia chi si voli cunfissari?" « Vous attrapez la peste ! La vidistivu la Riggina cu lu Re et la troupe ?» — "Qui volez-vous pour ressentir 'na missa ? Maintenant, voici le son ! » Et la vieille femme se mit à sunari. Iddu pirò, 'ncuitatu, la lassau sula et si ni iju.
Lu latru Riuzzu pirò ija spii spii, (952) et si 'nsignau l'arti di fari quatri pri cusì iddu putirisìcci chiudiri e fàrisi purtari di (da) n'àutru dintra li quatri. E paisi paisi, si ni iju a parti luntanissimi, e facía vinniri sti quatri. Enfin pirò arriver ni la ville était Riggina. La Riggina, qui regardait dehors, appela un chiddu qui les vinnia : vitti li quatra953, et si ni pigghiava unu pri mettrisillu ni lu capizzu. Lu Riuzzu cci spijau : — « Riggina, chi aviti cumpratu ? » — "Haju cumpratu un quatru pri capizzali." Cci detti li dinari et chiddu si ni iju. Lu quatru était clôturé par trois catinazzi. Les nuits comu si curcau lu Re cu la Riggina, lu latru niscíu, pigghiau un bigliettu e lu misi sutta lu chiumazzu di lu Re. Mentri chi iddi durmìanu, iddu grapíu un catinazzu, e fici scrùsciu. Riggina scantànnusi de cette chose, j'ai commencé à l'appeler une sò maritu datinucci pizzuluna954 pricchì nun si putía sdruvigghiari en raison de billets ddu qui était cu la magaría. Di tutti sti pizzuluna e cosi nu nni sintía nenti. Lu latru grapi lu secunnu catinazzu, e lu Re nun sintía nenti. La Riggina, scannée morte, lu sintía. Chiddu grapíu lu terzu catinazzu e iddu niscíu, et je nous ai dit : — « Ccà mi si » ! lève-toi maintenant, et pigghiami le forfici quantu ti tagghiu li capiddi.» Idda currennu pri li forfici tirau a lu Re pri la manu, lu jittau 'n terra, e di sutta lu chiumazzu cadennu lu bigliettu, lu Re si risbigghiau (955). Lu Re si susi, la trumma est jouée, et il enrichit tous les suldati. Li suldati ammazzaru lu latru, e finiu. 
Histoire écrite, histoire d'entreprise,
Donnez votre avis, mais le mien est une entreprise (956)

Polizzi-Generosa (957)

 

  • (944) Primittemu, etc. Dans les romans Polizzi préférés de M. Vincenzo Gialongo on retrouve toujours cette voix qui accuse l'omission de ce qui devait être dit en premier. Dans toute la Sicile, nous avons : Mettez votre esprit en premier. Voir à Grattula-beddattula
  • Nos Besoins (945) Vous voulez dire les mariés.
  • (946) Vìria ou mieux viriga, de la prononciation de virga, tige.
  • (947) Pour lui faire tout révéler. Sbummicari li virmiceddi, littéralement, vomir des vermicelles.
  • (948) Settimo est le nom que le bas vulgaire donne habituellement au septième enfant qui naît
    dans une famille. La vertu de ce Septième est extraordinaire, et il suffit de dire que le
    les personnes troublées par la fièvre intermittente rebelle, pour récupérer elles n'ont pas à faire
    autre que d'aller à n'importe quel septième, de le surprendre et de dire tout à coup :
    Settimou de Marie,
    Laisse-moi passer lu friddu au mien
  • (949) Appi, oignons et concombres.
    (950) Que la peste vous saisisse ! allez au diable!
  • 951 Première fois que ce nom de Sibérie apparaît dans les traditions siciliennes.
  • 952 Il est allé sur la piste, demandant toujours des nouvelles et des informations.
  • 953 Quatru, cadre, au pluriel. fait quatre et quatre.
  • 954 En le pinçant.
  • 955 Qui risbigghiàrisi ; plus au-dessus de sdruvigghiàrisi, réveillez-vous.
  • 956 Clôture presque ordinaire des histoires de Polizzi; et correspond à la clôture des nouvelles toscanes, notée également par L. LIPPI dans Malmantile, XII, ult. octave:
    Étroit la feuille, large le chemin,
    Donnez votre avis, j'ai dit le mien.
    Et avec une variante que l'on retrouve aussi chez BATACCHI : Zibaldone, IX :
    Le fossé est entre le champ et la route,
    Donnez votre avis, j'ai eu mon mot à dire.
    Voir aussi T. GRADI, Racconti, pag. 432 ; V. IMBRIANI, nov. fior.; A. DE
    GUBERNATIS, nov. de S. Stefano. De Lombardie le CHERUBINI, Vocabulaire milanais, note ceci :
    E poeù gh' han miss sù la saa, l'asèe e l'oli d'uliva,
    Et le panzanega est beau et fini.
    A Venise (BERNONI, page 15):
    La vôtre est longue, la mienne est courte ;
    Comptez les vôtres, car mon x est terminé.
    957 Recueilli par M. Vincenzo Gialongo.
  •  

Insertion de la carte: Ignazio Caloggero

photos: 

Contributions d'information: Ignace Caloggero

Note: Le remplissage des fiches de la base de données Heritage se déroule par phases incrémentales: catalogage, géoréférencement, insertion d'informations et d'images. Le bien culturel en question a été catalogué, géoréférencé et les premières informations saisies. Afin d'enrichir le contenu de l'information, d'autres contributions sont les bienvenues, si vous le souhaitez, vous pouvez contribuer via notre espace "Vos contributions"

Avis de non-responsabilité

Évaluer (1 à 5)
0.000
Envoyer un avis à l'éditeur
[contact-form-7 id = "18385"]
Partager